În jos, dar nu în afară, România este doar un pariu mai riscant

Analiștii au retrogradat România în sondajul Euromoney privind riscul de țară, conform rezultatelor preliminare pentru T1 2019, care urmează să fie publicate oficial săptămâna viitoare.

Țara a trecut printr-un an turbulent, caracterizat de instabilitate politică și socială care decurge din urmărirea reformelor legale și proteste antiguvernamentale împotriva corupției endemice ale oficialilor guvernamentali.

Partidul Social Democrat de guvernământ este condus de Liviu Dragnea, căruia îi este interzis să devină premier pentru fraudă. Totuși, el încă trage sforile guvernului condus de Viorica Dăncilă, făcând presiuni pentru modificări ale statului de drept care să permită grațieri și amnistii de care ar beneficia personal.

Corupția a fost unul dintre cei patru factori de risc politic retrogradați în 2018 și cel care primește în continuare cel mai mic punctaj dintre orice factor de risc de la colaboratorii la sondaj.

Există, de asemenea, preocupări privind riscurile instituționale și o perspectivă retrogradată pentru finanțele guvernamentale care lucrează împotriva obținerii unui rating de credit mai ridicat al României:

În noiembrie, FMI a avertizat România că riscă să-și rateze obiectivul fiscal pentru 2018, stabilit în conformitate cu obiectivul UE de a atinge stabilitatea fiscală, definit ca un deficit nu mai mare de 3% din PIB.

Dificultatea pe care o întâmpină guvernul de coaliție în îndeplinirea țintei nu se datorează creșterii lente. Economia României, ca și altele din Europa Centrală și de Est, a fost în plină expansiune, PIB-ul real în creștere cu 4.0% ajustat sezonier în trimestrul al patrulea din 2018.

Producția industrială a crescut cu 3.5% în 2018, vânzările cu amănuntul cu 5.4%, iar rata șomajului a scăzut la 3.9% (rată ajustată sezonier, armonizată) începând cu ianuarie, rata șomajului înregistrat la 3.3% stimulând salariile și inflația (acum 4% ).

Economiștii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare care participă la sondajul Euromoney susțin în cele mai recente perspective economice că PIB-ul „va continua să fie susținut de investiții legate de fondurile UE și de consumul legat de înăsprirea pieței muncii”.

Guvernul a recurs, de asemenea, la măsuri de stimulare fiscală, inclusiv salarii minime mai mari și majorări ale pensiilor pentru limită de vârstă, susținând un consum privat puternic.

Standard & Poor's vede ca deficitul general al guvernului să se extindă la 3.3% din PIB în 2019 și la 3.5% în 2020, având în vedere prerogativa de a menține cheltuielile populare în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2019 și, respectiv, 2020.

Experții în risc sugerează că, având în vedere nevoia extremă de îmbunătățire a infrastructurii, guvernul va avea dificultăți în a reduce, să zicem, cheltuielile de investiții cofinanțate folosind fondurile structurale ale UE sau să facă îmbunătățiri majore în colectarea TVA-ului pentru a-și menține finanțele sub control.

Rezultatul prognozat, dacă este corect, ar invoca procedura de deficit excesiv a UE.

În consecință, scorul de risc al României este mai scăzut, punând mai mult spațiu între țară și atât Ungaria, cât și Croația, care primește o actualizare a ratingului de credit, în conformitate cu scorul său de risc de țară îmbunătățit:

Cea mai recentă retrogradare urmează implementării așa-numitei „taxe pe lăcomie” asupra băncilor, despre care guvernul a spus acum că o va diminua prin scăderea acesteia de la 1.2% la 0.4% și de la 100% din activele băncilor la 20%, pentru a evita Standard & Poor's și-a ajustat perspectiva BBB- stabilă la negativ (în afara echivalentelor Fitch și Moody's).

Mișcarea a fost motivată de dorința de a vedea rate mai mici la credite, dar a fost prost concepută, creând incertitudine asupra mediului de afaceri și înfuriind în egală măsură băncile comerciale, investitorii și banca centrală.

România are 61 de ani^st din 186 de țări în clasamentul global de risc al Euromoney – cu trei locuri sub Croația și patru sub Ungaria – în partea de jos a treia dintre cele cinci categorii de risc care conțin grad de investiție, în timp ce un loc deasupra Turciei.

„Riscurile negative asupra perspectivelor includ înrăutățirea în continuare a penuriei de forță de muncă, incertitudinea politică internă și reformă și schimbarea sentimentului investitorilor mondiali față de piețele emergente”, spune BERD.

În perspectivă

Totuși, este dificil să fii excesiv de negativ. Într-adevăr, singurul lucru asupra căruia contribuitorii la sondaj Euromoney sunt în general de acord este că țara continuă să se bucure de condiții economice favorabile și de o povară redusă a datoriei.

Spre deosebire de contemporanii săi din vestul Europei, încrederea în afaceri se îmbunătățește, potrivit indicatorului de sentiment economic publicat de Comisia Europeană.

În februarie, indicatorul pentru România a urcat la 102.2, de la 101.5 în ianuarie, extinzând tendința de creștere la trei luni, iar recent ING a raportat despre creșterea puternică a creditării bancare „mentinând speranțe că încetinirea economică nu se va transforma într-o aterizare grea”.

Riscurile politice vor rămâne sporite, dar efectele vor fi limitate de creșterea economică și de o anumită marjă fiscală.

Într-adevăr, dacă există un singur indicator care justifică doar ratingurile de rating ale României, acesta trebuie să fie povara brută a datoriei, care a scăzut la 33.9% din PIB la sfârșitul lunii septembrie, conform Eurostat.

Nu trebuie uitat că este încă una dintre cele mai scăzute din regiune, la egalitate cu Cehia.

Piețele financiare vor începe să se îngrijoreze doar dacă economia încetinește mai brusc și guvernul nu face nimic pentru a-și adapta ambițiile de stimulare fiscală.

Doar impozitul bancar nu este un motiv de îngrijorare excesivă.

NOTĂ: Dacă doriți să tranzacționați în valută profesională - tranzacționați cu ajutorul nostru robot de valută dezvoltate de programatorii noștri.
Recenzie Signal2forex